Se afișează postările cu eticheta Revista presei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Revista presei. Afișați toate postările

joi, 7 august 2014

Valoarea tranzactiilor din semestrul I s-a triplat

Volumul tranzactiilor imobiliare din Romania s-a ridicat la 400 mil. euro in primul semestru al anului, de aproape 3 ori mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, a spus Marius Grigorica, associate director capital markets la DTZ Echinox.

"In Romania, volumul de tranzactii in prima jumatate a anului 2014 a fost de aproximativ 400 mil. euro, de aproape trei ori mai mult decat in primul semestru din 2013. Sectorul office a contribuit cu peste 50% din totalul volumului de investitii, cele mai semnificative tranzactii fiind rascumpararea de catre Global Worth a unor participatii in cladirile BOB, BOC si Upground din zona Pipera si tranzactionarea intra-grup a cladirii de birouri Charles de Gaulle Plaza, tranzactii care din pacate, inca nu transmit semnale privind cresterea gradului de lichiditate in piata”, spune Grigorica.

Eco, ieftin si rapid - casuta din paleti

Uşor de realizat de către oricine, cu materiale accesibile şi la îndemâna oricui – casa din paleţi de lemn este soluţia propusă de nişte arhitecţi americani pentru cei cu posibilităţi financiare restrânse. Deşi este concepută ca o locuinţă temporară, aceasta poate fi transformată într-una permanentă, cu ajutorul materialelor naturale. Proiectul americanilor se poate aplica şi în România? Doar în anumite condiţii, spun specialiştii.



Citeste mai mult pe imopedia.ro

luni, 17 martie 2008

750 de milioane €, tranzacţiile din 2007



Valoarea tranzacţiilor cu proiecte imobiliare din Bucureşti a totalizat anul trecut 750 de milioane de euro, nivel apropiat celui din 2006, cea mai mare parte a proprietăţilor înstrăinate fiind clădirile de birouri, potrivit unui studiu al Atisreal România, din grupul financiar francez BNP Paribas.

„S-a menţinut interesul crescut pentru piaţa spaţiilor de birouri, care a înregistrat tranzacţii de 531 de milioane de euro. Sectorul industrial se află pe locul doi, cu circa 19% din volumul total al tranzacţiilor de investiţii“, se arată în studiul Atisreal privind piaţa imobiliară din Capitală. Conform datelor, segmentul hotelurilor a înregistrat o activitate mai crescută comparativ cu anii precedenţi, tranzacţiile totalizând 61 de milioane de euro. Nu au fost încheiate tranzacţii cu spaţii comerciale.

Sectorul rezidenţial din Bucureşti a atras doar circa 15 milioane de euro din partea fondurilor instituţionale de investiţii. Motivul e numărul redus de proiecte de calitate disponibile pe piaţă şi faptul că dezvoltatorii nu doresc să vândă proiectele unui cumpărător unic, fiindcă ar obţine profituri mai mici.

Aproape toate tranzacţiile din 2007 au fost realizate, la fel ca în 2006, de fonduri de investiţii provenind din Austria şi Marea Britanie, 31%, respectiv 27% din total, primele două companii în funcţie de volumul investiţiilor fiind Immoeast şi Ixis Corporate & Investment Bank. „Au apărut noi fonduri de investiţii cu risc scăzut, în timp ce altele au profitat de scă- derea randamentelor şi au vândut investiţiile iniţiale“, se arată în studiu.


www.evz.ro

ANL îşi face ieşirea de pe piaţa creditului ipotecar


După un deceniu în care a construit 25.000 de locuinţe evaluate astăzi la jumătate de miliard de euro, ANL admite că implicarea sa în zona de dezvoltare imobiliară prin credit ipotecar a fost un eşec.

Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile ce necesită consolidarea antiseismică.

Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare prin credit ipotecar.

În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.

În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.

Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.

Se împlinesc aproape zece ani de când ANL era inaugurată cu mult fast de către puterea politică a vremii, CDR, cu scopul declarat de a deveni „vântul din pânzele creditului ipotecar“, un produs bancar inexistent pe piaţă în acea perioadă. „Eram secretar de stat când a fost înfiinţată ANL, care a încercat să devină un actor important pe piaţa imobiliară controlată de stat“, îşi aminteşte Laszlo Börbely, acum ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Dacă evoluţia sa politică a fost constantă, nu acelaşi lucru se poate spune despre ANL. Evident, în cazul acestei instituţii, practica a ucis teoria. Agenţia putea oferi credite ipotecare, fiind o instituţie financiară nonbancară, dar o lege care să reglementeze acest mod de finanţare a construcţiei de locuinţe a apărut abia în 1999, iar primul credit ipotecar din România a fost contractat un an mai târziu, la 13 iulie 2000.
Însă înfiinţarea ANL în acea perioadă s-a dovedit a fi cel puţin neinspirată. În România anului 1998 dospea o severă criză bancară, al cărei vârf s-a înregistrat în 1999 şi 2000, perioadă în care nu mai puţin de şase bănci au dispărut de pe piaţă. Iar falimentul lor a costat, potrivit BNR, 3,7 miliarde de dolari, circa 2,3 miliarde de euro la paritatea prezentului, sumă cu care s-ar putea cumpăra de pe piaţă aproximativ 12.000 de apartamente cu două camere, amplasate în zone foarte bune, la preţurile actuale din Bucureşti. Dacă, însă, calculul se întoarce cu şapte ani în urmă, când un apartament costa aproximativ 15.000-20.000 de dolari, numărul de locuinţe ar depăşi 150.000. De altfel, potrivit directorului general al ANL, Gheorghe Popescu, la preţurile de azi, valoarea investiţiilor agenţiei de-a lungul anilor se ridică la circa 500 de milioane de euro.
Mai mult, statutul destul de ambiguu al ANL la sfârşitul anului 2000 a permis ca, la revenirea Partidului Social Democrat la putere, instituţia să vireze către o nouă direcţie. Nu e un secret pentru nimeni, instituţia s-a transformat într-o jucărie a Puterii. Deşi cu potenţial şi autonomă, noua entitate nu putea acţiona decât acolo unde vroia Guvernul, pe banii pe care îi oferea acesta. Iar scandalurile nu au întârziat să apară. Aproape fiecare proiect lansat de agenţie a fost înconjurat de suspiciuni, în condiţiile în care modul şi criteriile de obţinere a unei locuinţe ANL au fost lăsate la cheremul autorităţilor locale. Presa a scris, în repetate rânduri, despre coloratura politică imprimată criteriilor de alocare a locuinţelor, despre modul scandalos în care consilieri locali, rude ale acestora sau diverşi oameni de afaceri au devenit, peste noapte, „cazuri sociale“. Lui Gheorghe Popescu, şeful ANL, nu i-a rămas decât să accepte, resemnat, o realitate dureroasă: „Ce putem face dacă pentru casele construite de agenţie prin credit ipotecar se califică de multe ori membrii autorităţilor sau rude ale acestora? Oricum e destul de scump, chiar şi în condiţiile de preţ oferite de noi“.
Maurul şi-a făcut datoria.
Deşi lansată cu scopul precis de a împinge de la spate creditul ipotecar, rateurile continue transformă treptat agenţia într-un dezvoltator de stat, care merge pe proiecte ieftine destinate (cel puţin teoretic) clasei sociale cu venituri reduse. „Cred că acesta este viitorul ANL. Să construiască numai pentru tineri în regim de închiriere, dar şi pentru chiriaşii imobilelor retrocedate“, consideră ministrul Börbely. Directorul general al agenţiei, Gheorghe Popescu, preferă să nu comenteze afirmaţiile celui care, deşi nu îi este şef direct, joacă un rol extrem de important în cariera sa. Conform lui Börbely, ANL va finaliza proiectele demarate prin credit ipotecar, apoi se va axa exclusiv pe locuinţele sociale.

Ceva mai nuanţat în privinţa viitorului ANL este deputatul PNL Relu Fenechiu: „Problema ANL este legată de poziţia extrem de favorizată pe piaţă. După 2005 s-a mai rezolvat această problemă. Cred că agenţia ar trebui să construiască locuinţe cu închiriere doar pentru tineri, cei din imobilele retrocedate sau cei afectaţi de catastrofe. Totuşi, nu e cazul să mai creăm ghetouri. De aceea, e bine că locuinţele se pot vinde după cinci ani către chiriaşi. Astfel, aceştia vor avea grijă de ele, iar banii obţinuţi din vânzare ar trebui folosiţi strict pentru construcţia altor locuinţe“.

Agenţia a fost deseori acuzată de concurenţă neloială, în special pentru modul în care au fost dobândite unele dintre terenurile pe care se realizează proiectele, dar şi pentru preţurile şi calitatea scăzută a lucrărilor. „ANL se adresează persoanelor cu venituri mici, motiv pentru care nici construcţiile, nici finisajele nu pot reprezenta o concurenţă reală şi serioasă“, mai spune Fenechiu. Liberalul a propus ca subvenţia de 20% oferită de stat pentru cei care vor să-şi construiască o locuinţă să aibă ca limită superioară a investiţiei valoarea de 100.000 de euro, faţă de 50.000 de euro în prezent. O opinie diferită are Liviu Dragnea, membru al PSD, care consideră că ANL trebuie să rămână în această formulă, cu două componente: creditul ce ar putea fi subvenţionat prin intermediul unui fond naţional şi închirierea pentru cei cu venituri modeste.

O adaptare la prezent a strategiei şi dovadă a crizei care se prefigurează pentru agenţie poate fi considerată şi recenta hotărâre de guvern prin care construcţia de locuinţe proprietate privată prin credit ipotecar poate fi realizată şi de ANL pe terenuri proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice, pe baza unor contracte de parteneriat, încheiate cu proprietarii acestora. Astfel, deşi nu recunoaşte, ANL se apropie de piaţa privată, încercând să prindă o bucată din aceasta.

ANL dezvoltă 11 proiecte rezidenţiale ce cuprind 2.013 locuinţe, iar alte şase se află în faza de contractare. Şi aici apare o problemă. Deşi locuinţele din Capitală s-au vândut repede, printre cumpărători regăsindu-se nume cunoscute din lumea politică, în provincie contractarea merge destul de greu. „N-aş putea explica de ce nu se vând foarte repede casele construite de noi prin credit ipotecar. Oricum, sunt destul de scumpe! Şi acesta poate fi un motiv“, crede Gheorghe Popescu. Şi totuşi, o explicaţie poate fi căutată în deficienţele apărute la nivelul autorităţilor locale care se ocupă cu contractarea.

Nepotisme şi relaţii de partid

Sunt nenumărate situaţiile în care primăriile au fost acuzate de cei care au aplicat pentru astfel de locuinţe că nu respectă criteriile de selecţie, în favoarea nepotismului ori a relaţiilor de partid. „Am aplicat, acum doi sau trei ani, pentru o locuinţă în cartierul Brâncuşi (n.r. construit de ANL în Drumul Taberei). Am fost refuzat pentru că cei de la Primăria Sectorului 6 au considerat că nu am locul de muncă în Bucureşti, cu toate că firma la care lucram avea sediul în piaţa Unirii. Găselniţa a fost punctul de lucru de la Otopeni. Era vorba, totuşi, de o companie aviatică. Nu puteau ţine avioane în oraş. De fapt, m-au eliminat ca să lase locul unei relaţii de-a lor”, îşi aminteşte bucureşteanul Dragoş Scrieciu. Şi mai tranşant este analistul imobiliar Radu Zilişteanu: „Viitorul agenţiei este să fie purtătoare de şpăgi şi să construiască locuinţe pentru şefii politici. Se aplică prostesc o politică imobiliară care, de fapt, nici nu există”.

Să ne amintim, ANL a scandalizat opinia publică prin implicarea în proiecte controversate precum Henri Coandă (peste 1.000 de locuinţe construite jumătate în Bucureşti şi jumătate în Voluntari), sau cartierul din apropierea Casei Presei Libere, a cărui construcţie a fost aranjată într-o tăcere deplină, explicabilă prin faptul că este destinat, în majoritate, unor membri de marcă ai PSD.

Ieftin, slab calitativ şi doar în provincie
Chiar dacă o parte dintre privilegiile ANL au fost eliminate din 2005, poziţia agenţiei pe piaţă este solidă, atâta vreme cât se bazează pe dezvoltarea de proiecte sociale, unde nu calitatea e criteriul de bază. Un sondaj lansat pe site-ul Capital a relevat mai multe probleme ale proiectelor ANL, cel mai frecvent întâlnită fiind legată de preţul foarte mare al utilităţilor şi întreţinerii, ambele puse pe seama calculelor eronate ale primăriilor, fără să se aibă în vedere eficienţa energetică destul de scăzută a acestor imobile.

Alungată din Capitală, dar şi din oraşele mari, de scandalurile izbucnite la aproape fiecare proiect lansat, de lipsa terenurilor şi de presiunile dezvoltatorilor privaţi, agenţia încă mai încearcă să identifice amplasamente potrivite. „Provincia ne va oferi oportunităţi“, spune, încrezător, ministrul Börbely. „Vom lansa proiecte în localităţile care prezintă interes scăzut pentru dezvoltatorii privaţi“, adaugă acesta. Însă, chiar dacă se vor găsi terenuri, este foarte posibil ca în unele cazuri să nu poată fi angajat un constructor. Contractorii au început deja să evite licitaţiile ANL, din cauza câştigurilor mici şi nesigure.

Nici în cazul locuinţelor deja executate calitatea proiectelor nu este cea mai bună, explicabilă prin condiţiile de preţ impuse constructorilor. „Noi construim la finisaje medii, iar preţul e de circa 600 de euro/mp. Nu putem avea pretenţii prea mari la acest preţ“, afirmă Gheorghe Popescu. În prezent, agenţia caută constructori pentru 11 proiecte ce ar urma să fie derulate în diverse zone ale ţării. Anul acesta, însă, miza este uriaşă: alegerile locale bat puternic la uşa ANL.

Cartierul Henri Coandă este ultimul proiect lansat în guvernarea PSD, iar ecourile scandalului din jurul său nu s-au stins nici în prezent. Proiectul se realizează pe un teren cu o suprafaţă de 99 de hectare, amplasat pe teritoriul administrativ a două oraşe - Bucureşti şi Voluntari. 45,9 ha aparţin sectorului 1 şi 53,3 ha oraşului Voluntari.

Parcă proporţional cu suprafeţele, în Bucureşti se vor dezvolta 522 de locuinţe, iar în Voluntari 589 de case. Persoanele care au contractat locuinţe în cadrul proiectului au aflat ulterior că 26,5 de hectare din cele 99 ha au fost revendicate, iar lucrările au fost amânate. Ultima veste despre proiect a apărut pe 5 martie, când primăriile localităţilor pe care va fi amplasat cartierul s-au înţeles să realizeze împreună reţelele de utilităţi.

Ansamblul de vile ANL de lângă Casa Presei Libere, dezvoltat în deplin secret, are proprietari care nu au nicio legătură cu ţintele iniţiale ale agenţiei. Construit prin credit ipotecar şi la preţuri destul de piperate (pentru acea perioadă), proiectul oferă acum proprietarilor, în majoritatea lor apropiaţi ai PSD, o afacere excelentă. Casele de 60.000 de euro în care s-a investit atunci valorează acum peste 300.000 de euro.

În Drumul Taberei, agenţia a realizat cartierul Brâncuşi, unde pe lângă cei care se încadrau în condiţiile de obţinere a unei locuinţe figurează şi consilieri locali ori rude ale unor înalţi funcţionari din primării. „Presa a descoperit, într-adevăr, câteva persoane care nu corespundeau, însă doar patru din 190 nu înseamnă mare lucru“, afirmă Laszlo Börbely.

Gheorghe Popescu: Noi nu facem locuinţe sociale
CAPITAL: Se va transforma ANL într-un dezvoltator ce acţionează conform pieţei libere?

Gheorghe Popescu: ANL va rămâne o instituţie bugetară. Nu vom deveni un dezvoltator privat. În programul de guvernare există o formulare conform căreia se intenţiona transformarea ANL într-un dezvoltator care să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de piaţă. Asta nu înseamnă automat că trebuie să ne ducem spre zona privată.

CAPITAL: Agenţia a fost acuzată de concurenţă neloială.

Gheorghe Popescu: Da, am fost acuzaţi de acest lucru. Drept urmare, în 2005 s-au eliminat facilităţile exclusive pe care le avea agenţia. În primul rând, subvenţia de 20% pentru cei care îşi construiau case prin ANL. Acum, această prevedere există, dar se referă la toţi cei care îşi ridică o locuinţă pe credit ipotecar. Au fost eliminate şi avantajele cu terenurile, preţurile acestora fiind stabilite de consiliile locale, în urma unei evaluări.

CAPITAL: Scandaluri multe în jurul proiectelor ANL. Cum ar fi ansamblul din apropierea Casei Presei din Bucureşti.

Gheorghe Popescu: Acolo eu am luat arhiva şi vă pot spune că a durat doi ani contractarea. Nu ştiu cine a cumpărat acolo, dar vă spun că lumea ne înţelege greşit. Noi nu facem locuinţe sociale, ci ne adresăm tinerilor cu pregătire, cu venituri medii, în general, cei cu studii superioare şi care au dificultăţi în a-şi găsi o locuinţă.

CAPITAL: Cum vedeţi viitorul ANL? Ieşiţi din programul de credite ipotecare?

Gheorghe Popescu: Ponderea majoritară a activităţii noastre priveşte locuinţele cu închiriere pentru tineri. Acolo livrăm circa 3.000-3.500 de locuinţe pe an. De-a lungul existenţei sale, ANL a construit 21.000 de locuinţe sociale şi circa 3.500 de case pe credit ipotecar. Încercăm să lucrăm şi pe credit ipotecar, dar nu prea mai găsim terenuri, mai ales în oraşele mari. E de mirare că autorităţile locale nu se implică suficient.

EXPERIENŢA VESTULUI

MAREA BRITANIE Sistemul englez de „social housing“ există de câteva sute ani, fiind extrem de eficient, iar noul premier al Marii Britanii, Gordon Brown, este pe cale să pună în practică un proiect prin intermediul căruia se vor realiza în toată ţara circa trei milioane de locuinţe. În acest program sunt incluse investiţii de circa opt miliarde de lire sterline. Acestea sunt destinate, în parte, şi valului de emigranţi est-europeni care au împânzit regatul în ultimii ani. Diferenţa esenţială constă în faptul că britanicii dezvoltă aceste locuinţe prin intermediul aşa-numitelor Registered Social Landlords (RSL), care pot fi asociaţii de proprietari sau companii ce se ocupă de casele sociale, iar distribuţia lor se face pe baza unor criterii extrem de stricte. În prezent, în Marea Britanie sunt înregistrate 1.800 de RSL-uri, ce manageriază circa 1,7 milioane de locuinţe.

Canada Are mai multe sisteme de locuinţe sociale, practic, fiecare oraş important deţinând câte un sistem structurat asemănător. Aceste sisteme controlează organizaţii nonprofit sau companii de dezvoltare deţinute de comunităţi, programe care susţin chiriaşii, prin subvenţionarea de către autorităţi a chiriilor. Ceea ce este esenţial în Canada ţine de faptul că odată cu creşterea veniturilor celor asistaţi în acest fel, ei nu mai pot continua să locuiască în imobile cu destinaţie socială, ci trebuie să lase locul altora, aflaţi în situaţii financiare mai grele.

GERMANIA Sistemului de case sociale german i-au fost puse bazele prin 1920, în prezent acesta manifestându-se prin existenţa unor entităţi juridice private, dar controlate de autorităţile publice, precum bănci, fonduri de pensii sau municipalitate. Activitatea acestor companii se concentrează asupra dezvoltării de case, oferite în general cu chirie. Controlul public este exercitat şi garantat prin faptul că, în consiliile de administraţie ale acestor firme, reprezentanţii autorităţilor publice sunt majoritari, prin intermediul acţiunilor deţinute. Aceste companii deţin aproximativ trei milioane de unităţi locative, ceea ce reprezintă 8% din totalul de locuinţe din Germania. O altă diferenţă majoră între sistemul german şi cel românesc ţine de faptul că sectorul public de locuinţe are o influenţă semnificativă asupra nivelului chiriilor, dat fiind numărul de locuinţe sociale de pe piaţă.

www.capital.ro

La Tricodava se vor „tricota“ blocuri noi


Compania spaniolă Gran Via va construi 2.100 de apartamente.
Pe terenul fostei fabrici de tricotaje Tricodava urmează să se construiască 2.100 de apartamente cu o investiţie de 185 de milioane de euro. Dezvoltatorul proiectului este compania spaniolă Gran Via, care a achiziţionat, anul trecut, suprafaţ a de 54.000 mp de la fondul de investiţii Broadhurst, în schimbul sumei de 42 de milioane de euro.

Soarta fabricii a fost pecetluită, spun cunoscătorii din domeniu, de desfiin- ţarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) şi apoi a proceselor de privatizare din anii ’90. Escavatoarele dărâmă zilele acestea ultima fărâmă din vechea fabrică de tricotaje de lângă stadionul Ghencea. În mijlocul mormanelor de moloz tronează încă o parte din clădirea de 10 etaje, în care se aflau birourile conducerii. Praful pluteşte în aer în toată zona şi-i împiedică pe locuitorii din blocurile învecinate să mai poată ţine geamul deschis.

„Zgomotele se aud şi ziua, şi noaptea. Nici nu putem scoate nasul afară, că se depune pe mobilă un strat de praf cât degetul“, se plânge Francisc Ten, care locuieşte la etajul zece, peste drum de fosta unitate de producţie. „Ce se construieşte maică, acolo, tot blocuri?“, se întreabă o bătrânică, vecină în acelaşi imobil. „Sigur, ce altceva?“, spune Mihai Dogaru, fost preşedinte de bloc.

Bărbatul de 70 de ani îşi aduce aminte şi acum de furnicarul de oameni care năvălea în mijloacele de transport în comun atunci când se schimba tura. „Erau foarte multe femei. Când ieşeau de la fabrică, nu te mai puteai urca în niciun autobuz. Dar asta a fost înainte de Revoluţie. Apoi veneau din ce în ce mai puţini, până când s-a închis“, povesteşte Dogaru. El nu a uitat nici zvonurile care umblau printre locuitorii din zonă despre fabrică. „Se spunea, la un moment dat, că poluează aerul din cauza unor fire foarte fine, care trec în atmosferă şi pătrund în respiraţ ie. Am aflat apoi că nu ar fi adevărat“.

Victima prăbuşirii sistemului

Fabrica Tricodava a suferit, ca multe alte unităţi din domeniul textilelor, odată cu prăbuşirea CAER. „Tricodava a fost renumită şi pe plan european. Exporta în Anglia şi Franţa, dar cel mai mult în statele partenere în CAER - URSS, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria sau fosta Republică Democrată Germană. Ruperea acestor relaţii a fost cea mai mare lovitură“, explică Gheorghe Grecu, preşedintele Federa- ţiei Textile Confecţii CONFTEX. Potrivit acestuia, fabrica, ridicată la finele anilor ’60, avea, în 1989, 3.500-4.000 de salariaţi, majoritatea femei.

Cronica unor privatizări nereuşite

În 1990, Tricodava a fost transformată în societate pe acţiuni, ponderea cea mai mare aparţinând statului. „Cam 70% au intrat în portofoliul Fondului Proprietăţii de Stat (FPS) şi restul de 30% în Fondul Proprietăţii Private (FPP) Moldova, care s-a transformat, ulterior, în SIF Moldova. Carnetele de acţionar valorau 25.000 de lei vechi bucata şi erau acordate gratuit angajaţilor actuali sau foşti ai firmei, precum şi celor din Consiliul de Administraţie“, afirmă Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS).

În 1994, prin Legea 77, compania a fost privatizată prin metoda MEBO - salariaţii şi conducerea puteau cere să cumpere acţiuni. Ei putea folosi certificatele pentru acţiuni din FPP şi plăti cu bani pentru cele 70% din acţiunile FPS. Trei ani mai târziu, la Tricodava a devenit acţionar oricine şi-a dorit, odată cu valul de certificate de acţionar distribuite populaţiei. „Tricodava a avut, iniţial, două sedii: în Ghencea şi în Dobrogeanu Gherea, unde era sala de cusut. Conducerea a decis să vândă acel activ pentru a încerca să plătească din datoriile la stat, dar tot degeaba“, spune Grapini.

Preluată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din cauza datoriilor mari, fabrica a fost vândută în 2004. „Tranzacţ ia a fost făcută fără protecţie pentru angajaţi, astfel că 800 de oameni au rămas atunci în voia sorţii“, povesteşte Grecu. În 2005-2006, fabrica îşi mutase deja producţia în zona Jilava, astfel că în Ghencea rămăseseră doar clădirile. Tricorom, ultima societate care deţinea aceste active, a fost radiată de la registrul Comerţului la începutul acestui an. Din fabrică nu a rămas decât numele intersecţiei: Tricodava.

ACEEAŞI SOARTĂ

Fabrici înlocuite de locuinţe sau magazine

Tricodava nu este singura fabrică transformată în proiect rezidenţial. Aceeaşi soartă a avut-o şi Titan, acolo unde o altă companie spaniolă, Hercesa, construieşte 1.400 de apartamente. Compania respectivă ridică locuinţe şi pe locul fostei unităţi de producţie Spicul. Semănătoarea face şi ea loc unui mic cartier cu birouri, spaţii comerciale şi rezidenţiale, numit Sema Park. În locul fabricii Suveica se află deja, în construcţie, tot un proiect rezidenţial - Rose Garden - de 908 de locuinţe.

Pe terenul fostei fabrici de lapte Mioriţa a fost ridicat un hipermarket Cora, iar pe terenul unităţii de producţie de săpun Stela se află astăzi un hipermarket Kaufland. Platforma Metav, aflată în portofoliul grupului de firme Altrom, controlat de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte, a fost transformată într-o zonă de clădiri de birouri renovate. Nici Frigocom nu a trecut neobservată de investitori: aceiaşi proprietari ai terenului de la Tricodava vor ridica aici blocuri cu 1.400 de locuinţe.

www.evz.ro

luni, 10 martie 2008

Complexul Rasarit de Soare, 50% vandut

Lansat de numai o luna de zile, complexul rezdential „Rasarit de Soare” a fost vandut in proportie de 50%. Acesta este al doilea proiect rezidential construit de Conarg in Bucuresti, dupa Quadra Place.

Proiectul are o valoare a investitiei de 60 milioane de euro. Ansamblul, pozitionat in imediata vecinatate a hypermarketului Auchan, va consta in 11 tronsoane de blocuri cu garsoniere si apartamente de doua, trei sau patru camere. In plus, viitorii locatari vor beneficia si de 1.224 de locuri de parcare.

Succesul acestui proiect, care se adreseaza clasei medii, demonstreaza cresterea cererii pe acest segment al pietii imobiliare. Apartamentele in acest complex pot fi achizitionate cu costuri mai mici decat cele din blocurile vechi.
Procesul de vanzare este sustinut de o campanie de marketing de anvergura prin care sunt vizati tinerii. Dezvoltatorul a ales si de aceasta data departamentul de marketing al CBRE|Eurisko pentru conceperea si implementarea campaniei de marketing pentru cel de-al doilea proiect al sau.

Lucrarile de constructie sunt in plina desfasurare, iar perioada estimata pentru predare este trimestrul IV al anului viitor. La momentul predarii suprafata total construita a complexului rezidential va masura aproape 84.500 mp.

http://www.wall-street.ro

INS: Anul trecut s-au finalizat cu peste 7600 locuinte mai mult decat in 2006

Anul trecut au fost finalizate 45.867 de locuinte, cu 7.689 mai multe comparativ cu anul anterior, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Peste 42.000 de locuinte au fost finalizate din fonduri private si putin peste 3500 de locuinte din fonduri publice.

La sfarsitul anului trecut, peste 120.000 de locuinte se aflau in curs de executie. Dintre acestea, cele mai multe se aflau in stadiul de finisaj ( 37,7%) urmate de cele aflate in stadiul de executare a structurilor (31,1%).

Potrivit datelor statistice, din cele 45.867 de locuinte finalizate in 2007, 22.806 au fost in mediul urban si 23.061 in rural. Informatiile INS arata ca, din numarul total de .locuinte finalizate, 42.314 locuinte s-au facut cu fonduri private si numai 3.553 din fonduri publice. In 2007, numarul locuintelor realizate din fonduri private a crescut cu 8.905 locuinte (cu 4,8%), in timp ce numarul celor finalizate prin fonduri publice a scazut cu 1.216.

Pe regiuni de dezvoltare, cele mai importante cresteri au fost inregistrate in regiunea Bucuresti – Ilfov ( + 1932 locuinte ), iar cele mai mici in regiunea Nord-Vest (+ 770 locuinte ). La sfarsitul anului trecut, peste 120.000 de locuinte se aflau in curs de executie. Dintre acestea, cele mai multe locuinte, peste 45.000 ( respectiv 37,7%) se aflau in stadiul de finisaj, urmate de cele aflate in stadiul de executare a structurilor peste 37.000 (respectiv 31,1%).

http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-2500308-ins-anul-trecut-finalizat-peste-7600-locuinte-mai-mult-decat-2006.htm

Topul apartamentelor vechi: maxim 3500 euro/mp in Primaverii, minim 1.500 euro/mp in Pantelimon

Apartamentele vechi situate in zona Primaverii au cele mai ridicate preturi pe metrul patrat util, la polul opus aflandu-se apartamentele vechi din zona Pantelimon, releva un studiu realizat de Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Cererea de locuinte ramane in continuare foarte mare in comparatie cu oferta, chiar si luand in calcul finalizarea unor proiecte curente, prevazuta pentru anul 2008 sau pentru sfarsitul anului 2009, sustin specialistii acestei companii de consultanta imobiliara.

Concluziile studiului sunt deja cunoscute. Zonele Primaverii, Kiseleff, Dorobanti, Cotroceni sau Herastrau conduc in topul cartierelor bucurestene, fiind preferate de cei cu venituri mari si foarte mari, in timp ce zone semicentrale, precum Dristor, Obor, Iancului, Titan, Colentina, Militari sau Drumul Taberei sunt preferate de cei cu venituri medii.

Preturile apartamentelor vechi au explodat spun inca o data specialistii Coldwell Banker Affiliates of Romania, iar studiul concluzioneaza ca dinamica cererii se va mentine, in ciuda aparitiei de noi ansambluri rezidentiale.

"Finalizarea unora dintre proiectele curente este prevazuta pentru anul 2008 sau pentru sfarsitul anului 2009, insa chiar si cu darea in folosinta a acestor apartamente, piata rezidentiala din zona ramane atragatoare datorita cererii mari de apartamente moderne", se arata in analiza mentionata.

In topul cartierelor bucurestene se afla zona Primaverii, unde atat in cazul apartamentelor vechi cat si al celor noi, pretul pe metrul patrat (mp) este de circa 3.000-3.500 euro/mp. Clasamentul intocmit de Coldwell Banker tine cont si de factori precum spatiile verzi, accesul catre mijloacele de transport in comun precum si la zone de shopping si relaxare. Asa se explica faptul ca in zona Cotroceni pretul pe metrul patrat poate ajunge la 3.600 euro. Cu toate acestea aceasta zona se afla abia pe pozitia a patra in acest top.

Cartierele cele mai prost clasate

1. Berceni
2. Prelungirea Ghencea
3. Drumul Taberei
4. Militari
5. Colentina

Pe ultimul loc in topul cartierelor se afla Berceni. Aici pretul unui metru patrat in apartamentele vechi este cuprins intre 1.600-1.800 euro, iar in cazul apartamentelor noi este de circa 1.000-1.500 euro. Alte cartiere plasate la coada clasamentului sunt Prelungirea Ghencea, Drumul Taberei, Militari si Colentina. In ceea ce priveste costul unui metru patrat in apartamentele vechi, in Pantelimon se inregistreaza cel mai mic nivel de 1.500 euro.

joi, 6 martie 2008

Topul celor mai scumpe cartiere bucurestene


Primaverii este cel mai scump cartier bucurestean, cu preturi ale locuintelor cuprinse intre 3.000 si 3.500 euro/mp, la polul opus aflandu-se Berceni, cu 1.000-1.500 euro/mp, conform unui studiu Coldwell Banker.

Zona de centru-nord din Bucuresti se mentine cea mai scumpa din punct de vedere al preturilor locuintelor, cuprinse intre 2.000 si 3.600 de euro pe metru patrat, cel mai ridicat nivel fiind inregistrat in cartierele Primaverii si Cotroceni, respectiv 3.500-3.600 euro/metru patrat.

Cartierele din zona de centru-nord a Capitalei conduc in topul cartierelor bucurestene. Locuintele situate aici au preturile cele mai ridicate, zonele fiind ravnite mai ales pentru numeroasele facilitati pe care le prezinta, respectiv spatii verzi, accesul mijloacelor de transport in comun precum si la zone de shopping si relaxare, potrivit Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Asadar, in zona Primaverii, care se afla pe primul loc atat in functie de pretul locuintelor noi cat si al celor vechi, costul de achizitie al unui metru patrat se ridica la 3.000-3.500 de euro pentru ambele variante de locuire.

Pe locui al doilea se afla zona Kiseleff unde preturile locuintelor noi variaza intre 3.000-3.300 de euro pe metri patrat.

Locuinte mai ieftine pot fi achizitionate in Dorobanti, unde spatiile vechi se vand cu 2.500-3.200 euro pe metru patrat, iar cele noi cu 2.800 euro.

In cartierul Cotroceni, desi este plasat pe pozitia a patra in clasamentul Coldwell Banker, preturile locuintelor noi ajung pana la 3.600 de euro/mp, cel mai mare nivel din Bucuresti. Preturile la locuintele vechi se situeaza intre 2.600 si 3.000 de euro pe metru patrat, in timp ce limita inferioara la spatiile noi este de 2.700 de euro/mp.

Pe locul cinci a fost plasata zona Herastrau, cu preturi de 2.800-3.300 la locuintele vechi si 2.700-3.500 la cele noi.

Topul celor mai scumpe zece cartiere din Bucuresti este completat de Floreasca, Aviatiei, Baneasa, Unirii-Alba Iulia si Unirii-Vitan. In aceste zone, preturile se plaseaza la 2.200-3.000 de euro/mp la spatiile vechi si 1.700-3.200 euro/mp la locuintele noi.

La polul opus in topul cartierelor din Capitala se afla Berceni, unde locuintele vechi au preturi de 1.600-1.800 de euro pe metru patrat, iar cele noi de 1.000-1.500 de euro/mp.

In Prelungirea Ghencea, al doilea cel mai ieftin cartier din Bucuresti, preturile la spatiile noi ajung la 1.100-1.500 de euro/mp, in timp ce in Drumul Taberei, locuintele vechi se vand cu 1.700-1.900 euro/mp, iar cele noi cu 1.200-1.500 euro.

http://www.wall-street.ro